Au trecut ore, zile chiar săptamani, stau singur şi privesc corbul negru de pe telegraf
Mă afund in petele violete de indigo, odată folosit sa fac o copie cheii inimii tale
Chitara se răsfrange in acorduri lente, triste, şi cerul e plin cu flăcari ce ard mocnit
Câte una se mai stinge, se mai stinge-o amintire, ce o trăiam cu atâta nostalgie
Ȋţi presar pe al tău drum trandafiri roşii sângerii, trecut, prezent şi viitor ca un bob de rouă
Ȋţi ȋntind mâna şi te strig din ȋntuneric, vino, vino, de amor vom avea parte, şi nu vom face parte nimănui
Vom fi doar noi … eu cu buzele mele mari şi cărnoase, tu cu ochii tăi căprui de ciocolată ai dracului de dulci
Vom fi un film ce rulează la nesfârşit cu spectatori care nu s-ar plictisi să ne vizioneze iar si iar.
