SOGGIORNO A SICILIA DI SANT’AGATA (13) de Mihai-Athanasie Petrescu

SOGGIORNO A SICILIA DI SANT’AGATA (13)

Segunda giornata de visita!

Ne-am pus telefonul sӑ ne readucӑ la realitatea înconjurӑtoare la o orӑ foarte matinalӑ, cu speranţa ca la opt sӑ fim deja gata pentru startul intr-o nouӑ cӑlӑtorie.

Dupӑ cum ne aşteptam, dragul de “D” iar este împiedicat de înhalataţi sӑ circule dupӑ orarul (ne)afişat, de aceea rugӑm din nou recepţionerul sӑ ne cheme un taxi. Ca sӑ fiu sigur cӑ am şi timpul necesar pentru colazzione, îi repet tânӑruluin de la tejghea  cӑ doresc maşina peste o jumӑtate de orӑ şi ne aşezӑm la masӑ. Poate cӑ pentru tânӑra generaţie sicilianӑ ceasul merge mai repede, cӑ imediat ce ne luӑm cafeaua mai aproape, deja giovanotto mӑ anunţӑ cӑ taxiul mӑ aşteaptӑ.

Cafeaua e fierbinte, aşa cӑ o lӑsӑm acolo şi, adresându-i recepţionerului urӑri de bine (în limba românӑ şi fӑrӑ voce, cӑ nu se ştie niciodatӑ), ne urcӑm într-un Fiat Multipla, iar şoferul ne întâmpinӑ cu un buongiorno pornit din inimӑ. Înainte de şapte jumate, în piaţa gӑrii,IMG_7178IMG_7179 omul ne adreseazӑ al doilea sӑu cuvânt: “Venti!” (cu o intonaţie care aduce cu a urӑrilor noastre de bine de mi devreme), îşi ia bancnota (neînsoţitӑ de nici o addenda, tonul lui respingea orice astfel de tentativӑ), iar noi ne adunӑm în faţa casei de bilete  gӑrii Catania Centrale.

m- Due biglieti a Mesina, por favore!

Domnul din spatele geamului mӑ înţelege şi ne transformӑ  în (aproape) cӑlӑtori în trenul de 0802 cu destinatia Messina. E un treno ordinario, cu oprire în toate staţiile, inclusiv în cea finalӑ, fӑrӑ locuri rezervate.

Am spus “aproape”, pentru cӑ prima di salire a bordo trebuie sӑ convalidare biletul. Teoria ca teoria, dar practica ne omoarӑ, pentru cӑ nici unul dintre validatoarele din garӑ şi de pe peron nu vrea sӑ funcţioneze. Noroc cӑ e timp destul şi gara nu e aglomeratӑ şi cerem ajutorul unui “ceferist Italian”, care ne linişteste: aşa e, validatoarele din toatӑ gara sunt victimele unei pene generale, iar noi îi vom aduce acest lucru la cunoştinţӑ naşului, care va lua mӑsurile necesare. Am întrebat: mӑsura este vreo amendӑ? Omul nu a priceput, sau s-a prefӑcut.

Bun, deci avem nişte mici emoţii pânӑ trecem de furcile siciliene ale naşului.

Garnitura care ne va cӑra la Messina seamӑnӑ perfect cu trenurile Hyperion din România.IMG_7180  Aceeaşi configuraţie, aproape acelaşi design, sӑ vedem interiorul cât este de acelaşi. Ia te uitӑ, la ei încӑ mai circulӑ o micӑ LDH IMG_7184asemanatoare cu cea uitatӑ în curtea fabricii de ulei din Roşiori (de unde nu va mai ieşi niciodatӑ decât sub formӑ de bucӑţele, pentru cӑ nu mai existӑ şine).

Il treno di Messina apare dinspre sud şi urcӑm la bord. Gӑsim cu greu nişte locuri ocupate, pe care le cedӑm acelor ocupanţi, iar noi alegem sӑ ne aşezӑm pe partea dreaptӑ a sensului de mers, cu scopul de a vedea pe geamul nostru peisajul marin.

Iatӑ interiorul trenuleţului, parcӑ mai urât decât al Hyperioanelor, dar scaunele sunt mult mai comode.DSCN8718IMG_7186IMG_7187IMG_7189

Plecӑm la 0802, iar priveliştea de pe dreapta cӑii ferate este exact aşa cum speram. Pentru cӑ geamul nu poate fi deschis, ne mulţumim sӑ memorӑm imaginile prin sticlӑ, ceea ce a adus, ca bonus, o mulţime de reflexe. Şi ce dacӑ, le ignorӑm.

Evenimentul  sosirii naşului nu a lӑsat nici o cicatrice. Il Padrino (doar e ceva de la ei, putem sӑ-i spunem aşa) e un om extrem de politicos, nu se supӑrӑ cӑ nu gӑsesc exact cuvântul necesar din vocabularul Italian care sӑ descrie starea validatoarelor din Catania Cle, din contrӑ, mi-l serveşte singur şi ne ureazӑ buon viaggio. Ceea ce ne grӑbim sӑ facem. În timpul celor 100 de minute programate (plus câteva bonus, doar siammo in Italia, nu in Giappone) adunӑm câteva sute de imagini pe cardul de memorie, dintre care aleg câteva şi le lipesc aici, fӑrӑ comentarii. Marea lui Ionicӑ sub raze de soare (sau, mai pe româneşte, în contre jour, este cât se poate de frumoasӑ, pӑcat cӑ camerӑ Nikon nu e în stare de mai mult.DSCN8688DSCN8693DSCN8696DSCN8701DSCN8704DSCN8705DSCN8707DSCN8708DSCN8716DSCN8717DSCN8727DSCN8729DSCN8730DSCN8733DSCN8735DSCN8738DSCN8742DSCN8749DSCN8752DSCN8754DSCN8756DSCN8757DSCN8759DSCN8761DSCN8764DSCN8766DSCN8767DSCN8774DSCN8775DSCN8778DSCN8780DSCN8781DSCN8783IMG_2910IMG_2912IMG_2915IMG_2916IMG_2924IMG_2925IMG_2928IMG_2929

Evenimentul notabil care are loc spre finalul cӑlӑtoriei este apariţia unui ţӑrm îndepӑrtat.IMG_7191IMG_7192IMG_7193IMG_7194IMG_7195IMG_7196 Avem, însӑ, destul timp la Messina pentru a dezvolta subiectul.

La patru minute dupӑ ora oficialӑ, trenuleţul opreşte pentru ultima oarӑ, şi bine face. Messina Centrale şi terminale e ultima piedic în calea vizitӑrii urmӑtorului obiectiv.IMG_2930IMG_2932

Reclame

Scrie un comentariu

Din categoria Note de călătorie, Uncategorized

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s