CAVALERII TEUTONI POT REVENI LA FELDIOARA de Mihai-Athanasie Petrescu

CAVALERII TEUTONI POT REVENI LA FELDIOARA

Acum vreo opt sute de ani, un grup de cavaleri, conservaţi ȋn cutii de tablă, au primit misiunea de a-l ajuta pe regele Andrei al II-lea al Ungariei să apere graniţa sudică a ţării de invaziile popoarelor migratoare. Oameni conştiincioşi, nemţii ăştia şi-au construit, ȋncepȃnd cu 1212, undeva pe o colină, o cetate din pămȃnt şi lemn, cu scopul de a ţine sub observaţie Ţara (de azi) a Bȃrsei şi de a-i vămui pe cei care alegeau să treacă prin zonă. Locul respectiv a fost denumit Marienburg, pentru că teutonii o considerau pe Maica Domnului drept protectoare a lor.

Cine ştie ce matrapazlȃcuri or fi făcut de i-a prins deneaul lui Andrei al doilea. Regele Ungariei i-a gonit, ȋn 1225, fără scrupule, pe Cavalerii Teutoni din micul burg pe care şi-l ȋnfiinţaseră, dar construcţia, şi mai ales ideea fortificaţiei a rămas. De-a lungul secolelor, cetatea de la Marienburg – denumire schimbată apoi şi ea de mai multe ori pȃnă s-a ajuns la “Feldioara” de azi – a cunoscut multe perioade de progres, dar si mai multe de regres, astfel ȋncȃt la intrarea ȋn Mileniul al treilea, ruinele feldiorene doar cu greu mai semănau a fostă cetate. Eu ȋmi amintesc de nişte vestigii văzute de mai multe ori, din goana maşinii, dar recunosc că niciodată nu mi-a trecut prin gȃnd să merg să le văd mai de aproape.

Un grup de oameni isteţi şi cu bani au trecut, ȋn 2013, la restaurarea, sau poate, mai bine zis, la reconstruirea cetăţii Feldioarei. Bazȃndu-se pe desenele rezultate din studirea sistematică a ruinelor, in 3-4 ani au construit, cu mijloace moderne, o cetate feudală. A, nu pentru a asigura securitatea feldiorenilor, nu cred că noile ziduri ar rezista unui asalt cu armament actual, ci pur şi simplu – şi ce frumos sună! – pentru a reȋnvia trecutul.

Vorba e că ȋn vara lui 2017, adică cu puţin timp ȋn urmă, cetatea a fost dată “la cheie”, dacă se poate spune aşa. Noua construcţie nu pretinde că reconstituie cetăţuia medievală, dar cu siguranţă va atrage o mulţime de vizitatori.IMG_1378IMG_1379IMG_1387IMG_1393IMG_1395IMG_1403IMG_1404IMG_1411IMG_1412IMG_1425IMG_1427IMG_1434IMG_1437IMG_1452IMG_1460IMG_1462IMG_1466IMG_1470IMG_1477IMG_1478IMG_1480IMG_1481

Nu are specificul şi nu se bucură de legendele castelului Bran, dar aspectul ei, dar şi amplasamentul, peisajul vizibil prin ambrazuriIMG_1389IMG_1398IMG_1428 sau obiectele de patrimoniu expuse ȋn ȋncăperi vor fi obiective urmărite de vizitatori.IMG_1381IMG_1406IMG_1407IMG_1409IMG_1413IMG_1417IMG_1421IMG_1423IMG_1424

Feldiorenii au ales, pentru a tăia panglica  noii cetăţi medievale, zilele unei sărbători locale: “Cavalerii teutoni se ȋntorc ȋn Cetatea Feldioara”. E vorba de o tradiţie, ȋn vigoare de mai mulţi ani, dar care anul ăsta au avut o putere şi o semnificaţie aparte. Sigur că a fost o ceremonie oficială, cu primar, politicieni etc. (pe care eu am avut norocul să o ratez), dar au fost trei zile de ȋnceput de septembrie (ca ȋn fiecare an, din cȃte am auzit) pline de manifestări culturale organizate pe o scenă mare din centrul comunei, instalată printre tarabele şi ringişpilurile unui bȃlci, la fel de traditional (poate un fel de prefaţă la Oktoberfestul care s-a deschis, după cȃteva zile, la Braşov).

Să nu uităm al doilea obiectiv al Feldioarei care, ȋn aceste zile, a avut o mulţime de vizitatori: Biserica evanghelică. Curtea  a fost transformată ȋntr-un atelier meşteşugăresc, unde au fost expuse obiecte de patrimoniu,

iar Biserica, ȋn sine, a fost un loc vizitat ca un muzeu – vreau să spun că nu am văzut pe nimeni schiţȃnd măcar intenţia de a se ȋnchina.IMG_4160IMG_4161IMG_4162IMG_4164IMG_4166IMG_4171IMG_4174IMG_4177 Aş prefera să nu fi văzut şi al treilea element al obiectivului, cȃrciuma amenajată ȋn curtea din spate, dar chiar pe zidul vechii biserici. Ȋn tot cazul, poze de acolo nu am (de gȃnd să arăt).

Aşa cum se cuvine, pe scenă, prezentati de profesoara si artista Claudia Miritescu, au urcat la orele după amiezei (foarte) tineri artişti locali,IMG_4058 iar seara mari vedete ale muzicii uşoare şi populare. Nu am apucat să-I văd / aplaud pe toţi protagoniştii, dar am reţinut evoluţia unui grup de tineri folkişti din Zărneşti, trei fete şi un băiat cam afon (dar bun chitarist), grupul “Cimpoierii din Transilvania” (de fapt doi cimpoieri, un percuţionist şi un vocalist care mȃnuia şi tot felul de instrumente caudate, ale căror nume le-am uitat), care au avut o evoluţie extraordinară, deşi, după părerea mea ar fi putut să aleagă mai degrabă piese cu specific local decȃt cȃntece irlandeze.IMG_4149 Super guest starurile primei seri au fost Daniel Făt şi Ducu Bertzi.IMG_1501 Ȋn a doua seară, scena a fost acaparată de Marius Dragomir,  Mihai Constantinescu şi Mirabela Dauer.IMG_1558IMG_1560IMG_1562 Nu cred că are rost să comentez evoluţiile lor, sunt oameni serioşi, bine cunoscuţi, iar succesul lor nu poate fi contestat. Şi nici dăruirea cu care au cȃntat pentru spectatorii din Feldioara.

La final aş descrie, cu linii groase, apariţia unor cavaleri ai evului mediu. Anul trecut am avut marea bucurie de a-i cunoaşte la postfaţa unui miting aerian pe cei de la “Compania Ursului Brun”. Am mărturisit atunci, repet şi acum, am rămas cu gura căscată văzȃnd un grup de cavaleri şi domniţe din secolul 12-13, care ȋncercau să aducă pe aleile parcului Crȃngaşi atmosfera acelor veacuri. La Feldioara m-am ȋntȃlnit pe stradă cu alţi cavaleri rătăcitori şi cu alte domniţe, personaje contemporane cu Cavalerii Teutoni, reȋnviate de trupa de reconstituire istorică “Paladinii de Terra Medieş”. Tinerii paladini au reconstituit un campament chiar ȋn centrul Feldioarei, desfăşurȃnd acolo activităţile pe care, fără ȋndoială, le desfăşurau ȋnaintaşii lor: ȋnvăţarea meşteşugului armelor, concursuri cavalereşti, distracţii, pedepse cu spȃnzurătoarea sau stȃlpul infamiei, totul sub ochii curioşi ai localnicilor şi ai turiştilor prezenţi.IMG_1516IMG_1518IMG_1521IMG_1526IMG_1530IMG_1532 Din cȃte am ȋnţeles, astfel de prezenţe ale descendenţilor cavalerilor şi paladinilor sunt destul de frecvente ȋn localităţile transilvane, poate reuşim să-I convingem să treacă şi ȋn Muntenia pentru a reconstitui şi pe la noi vechea istorie a locurilor pe care au trăit, dintotdeauna, romȃni.

Ca să ȋnchei, o să-i laud pe feldioreni. O să le zic “Bravo, şi la mai mare!”. O să le urez ca noua lor cetate, aşa veche cum e ea, să le aducă notorietatea cuvenită şi o să-i ȋndemn pe toti cei care circulă pe DN-13 s-o facă pe prima la dreapta, după ce intră ȋn Feldioara venind dinspre Braşov pentru a vedea un adevărat obiectiv turistic.

 

 

Anunțuri

2 comentarii

Din categoria Evenimente, Uncategorized

2 răspunsuri la „CAVALERII TEUTONI POT REVENI LA FELDIOARA de Mihai-Athanasie Petrescu

  1. VULPOIU

    Am fost la Campionatul National de Parasutism, la Targu Mures. La inapoiere, sigur ne-am fi oprit la Feldioara, daca as fi citi inainte acest minunat articol si as fi vazut pozele care completeaza cuvintele. Promit sa trec si eu pe acolo pe unde domnul profesor a avut sansa de a trece

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s