DELTA DUNĂRII- PE BRAȚUL SULINA (I) de Nuţi Găleţeanu

DELTA DUNĂRII- PE BRAȚUL SULINA (I)

Îmi doream intens să ajung să văd și Delta Dunării, cu apusurile ei  de o frumusețe uluitoare, cu peisajele ei  ireal de frumoase, văzute prin divese reportaje , așa că iată-mă în Gara Tulcea, plină de nerăbdare și curiozitate.

Abia ce coborâsem pe peron și mă întrebam cum voi găsi portul, fiind pentru prima oară acolo … dar în secunda următoare am știut că portul trebuie să fie extrem de aproape, fiindcă plămânii mi-au fost invadați de un aer umed,cu un miros specific … plăcut!

În fața ochilor mi s-a înfătișat clădirea gării, am înaintat câțiva pași și imediat în stânga am văzut portul (probabil așa a găsit și orbul Brăila, după … miros …)01

În port, o lume pestriță, vânzoleală mare-mare … lume și mărfuri, sacoșe, cutii, bagaje, chiar și … saltele de pat cărate cu hotărâre in spate de ziceai că vaporul ancorat ar fi singura legătură cu  ”civilizația” (și aveam să constat mai târziu că presupunerea mea nu era deloc  eronată).

Și fiindcă delta  e în întregime frumoasă, alegerea unui loc a fost dificilă, așa că am zis să aleg calea de mijloc, adică brațul Sulina.

Știam că trebuie să iau o navă până în Crișan, locul unde aveam cazare, așa că am încercat să aflu de unde procur biletele necesare, lucru nu prea ușor fiindcă toți păreau preocupați să își care degrabă mărfurile pe vaporul din fața mea. Intuiția mea (care se pare că în acea zi caniculară funcționa la cote maxime) ȋmi spunea că pe acea navă ar trebui să ne urcăm și noi.

Am căutat cu privirea pe cineva de-al locului, care să nu fie impovărat nici de propriile bagaje sau gânduri, nici de lipsa amabilității. M-am  ”luat” după zâmbetul  si culoarea arămie, bronzată, a pielii unei tinere care purta doar grija unui rucsac și am primit informațiile necesare…

La casa de bilete, vânzătoarea mi-a explicat si cum găsesc … nava … ceea ce mi s-a părut puțin ilar,fiind singura de mari dimensiuni acostată atunci în port (cum era oare să nu o văd ???) și totodată singura pe care scria mare : VRANCEA …

Știam că există și variante / vase mai rapide dar am preferat să mă bucur de peisaj câteva ore și nu am regretat nici un moment …02

Soarele se oglindea în apa Dunării și totul părea de un calm imperturbabil … și m-a cuprins o stare de liniște interioară, de pace adâncă, de parcă toate nelinistile și grijile lumii  rămăseseră în Tulcea … (și cum știam că drumul de întoarcere trece tot  pe acolo, și e posibil să le ”regăsesc ” am hotărât să îmi trăiesc din plin starea ZEN).03

După un drum de trei ore, am ajuns în Crișan și când intenționam să mă bucur că am pus piciorul pe pământ  am aflat că până la pensiunea unde aveam rezervare mergeam cu barca … am avut ceva emoții să pun piciorul în barca ce se clătina… dar am vrut să par totuși curajoasă deși vibratiile pe care le simteam de la motorul bărcii mă puneau  un pic pe gânduri … şi se pare că nu mă puneau degeaba (de ce te temi, nu scapi…pfff, zicala e adevărată !!!) că abia ce ajunsesem în mijlocul Dunării și motorul s-a oprit … prinsă între starea ZEN și tremurul bărcii mi-am zis că o rezolvare există întotdeauna, singura dificultate e să o găsești!  Si după câteva telefoane ale fiului proprietarului bărcii (ah, mare invenție telefonia mobilă!!!!! ) am fost ”tractați”  de altă barcă, timp în care am avut timp să observ o caracteristică a zonei : fiecare gospodărie cu barca ei !!!!!

Nu am văzut în Crișan decât un singur autoturism , un Logan alb al poliției locale … (oare unde circulau cu Loganul, totuși …?), un singur magazin sătesc (ei da, unul singur,” unic si inegalabil” ) unde domnea o atmosferă ce îmi amintea de vacanțele din copilăria mea la țară, părea un magazin desprins din alte vremuri, dintr-un trecut uitat … Magazinul se află desigur in centrul satului … până unde ai de mers mult și bine (daca nu iei barca).04

După  peripeția cu barca,  Delta mi-a răsplătit răbdarea  oferindu-mi  niste priveliști minunate …05

Dar priveliștile cu adevărat uluitoare aveam să le văd abia în zilele următoare în lungi si minunate plimbări cu barca pe brațul Sulina….

Am plecat încă de dimineață și oriunde mă uitam erau ”imagini” de poveste, ce îmi încântau mintea și sufletul…

Razele de soare se răsfrângeau și ele molatic,  vrăjite de frumusețea acestui loc …

Aici am aflat că papura are o parte … comestibilă (si da,am gustat, ca o curajoasă, din tulpina albă și umedă- Gustul mi s-a părut totuși fad …)

După ce ne-am satisfăcut curiozitatea , am admirat flora și fauna Deltei…

… și este acolo o frumusețe pe care numai ochiul și sufletul o poate cuprinde, nu cred că poate  fi surprinsă cu adevărat prin poze … cu adevărat un tărâm MAGIC , de poveste …

Surprinsă de arșița verii și de ochii noștri curioși, o broscuță s-a oprit înspăimântată pe o frunză de nufăr…

 

015

 

 

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Nuti Galeteanu, Uncategorized

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s