Arhiva zilnică: decembrie 9, 2014

LE JOUR “J” + 1 LE BOURGET (15) de Mihai-Athanasie Petrescu

15

Secțiunea dedicată aux “aéronefs” sau aux “plus légères que l’air” este mult mai amplă decȃt am putut-o eu surprinde. Din păcate, aici grija pentru vizitatori are alte fațete decȃt la WW1, în sensul că muzeografii au gȃndit că, după prea multă lumină inhalată în război, un pic de liniște sugerată de iluminatul mai slab nu poate face decȃt bine la ochelari. De aceea am și poze mai puține, pentru că, lipsit de prevedere, nu aveam la mine decȃt un singur acumulator pentru cameră …

IMG_4210 IMG_4226 IMG_4227 IMG_4228 IMG_4229 IMG_4230 IMG_4231 IMG_4232 IMG_4233 IMG_4234

A doua dovadă a grijii pentru vizitatori, mai ales pentru cei obosiți după atȃtea lupte grele pe pasarelele suspendate printre păsărelele WW1 este sala de proiecție de la baloane. M-am așezat în fundul sălii, ca elevii leneși, și am rămas să vad filmul de două ori (și ceva), atȃt era de interesant. De fapt, era un documentar de doua-trei minute despre isprava lui Santos-Dumont, aceea cȃnd a survolat Parisul cu dirijabilul, a ocolit Tour Eiffel și s-a întors la locul de decolare, stabilind astfel un record al timpului, Recordul meu a fost că, atunci cȃnd m-am trezit … da, da, din starea de extaz, nu din somn, ceasul mi-a atras atenția că am un sandviș în ghiozdan. Doar nu era să fac firimituri în locul ăla, nu? Ăăă … cu atȃt mai mult cu cȃt mi-am dat seama că aveam și o admiratoare: o tipă neagră, voinică cȃt doi, îmbrăcată în uniformă și înarmată pȃnă-n dinți. Cred că a făcut o pasiune pentru mine, pentru că mi-am adus aminte că m-a admirat și în timp ce făceam războiul. Iar acum … cine știe de cȃnd era cu ochii la mine … mă sorbea din priviri cu atȃta dor, încȃt mi-am strȃns repede jucăriile și am plecat, renunțȃnd să mai fac poze sau orice altceva. Am mai făcut un mic test, ascunzȃndu-mă după afișul care promovează schimbarea,

IMG_4223 IMG_4224

dar tot ea își cunoștea meseria mai bine, era la un metru în spatele meu și îmi citea inscripțiile de pe ghiozdan. I-am adresat un zȃmbet și un “Bonjour madame, très intéressant par ici” și … m-am dus să caut vreun supersonic, ceva, să pun kilometri între noi. Nu era deloc genul meu …

Scrie un comentariu

Din categoria Memorii