Veac de lumină de Paul Amet

Am venit sa asez peste plaiuri cununa,

Să văd dacă glasul câmpiei s-a frânt

Păsări înfrunzite de gânduri sub lună

Dacă au ars or au intrat în cuvânt.

Veacul durerilor de sub zidiri se frânge

Cad în genunchi ca florile de miere

Pădurile cu mirosul de tei se-ncinge

Iar apa Vodislavei mă unge cu tăcere.

Astă-seară voi aprinde candela sfântă

Cu ochi de-nlăcrimată grădină.

La Dideşti şi Cernica veşnicia cuvântă

Cu slavă de nesfârşită lumină.

Reclame

Un comentariu

Din categoria Paul Amet

Un răspuns la „Veac de lumină de Paul Amet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s